NRDO

Rezumate

Andrei URSU, Dezinformare și revizionism în „cazul Ursu” și al Revoluției Române din decembrie 1989 (I)

Rezumat: The acquittal of Gheorghe Ursu's torturers by the Supreme Court on July 27 2023 has elicited a wave of indignation across the Romanian society. Drawing on the striking gap between the evidence presented in the case and historical record, on one hand, and the Court's misguided arguments for the acquittal, on the other hand, this study tries to answer the question "how did we get here". Which were the mechanisms that might have led three Supreme Court justices, three decades after the fall of Communism in Romania, to such an utter misunderstanding, or rather, mystification of facts and the law? We delve into the ”dissimulation” character of Nicolae Ceausescu and Securitate's repression of dissent. The study offers a short review of the ”Ursu” case and its cover-up. The history and motivations of the post-1989 disinformation strategies are examined, regarding both the Ursu case and the Romanian Revolution of 1989. A few ”vectors of disinformation” from within the ranks of the former Securitate cadres and their acolytes are being identified, their media outlets, as well as the ”variants” of ”legends” they planted in the public space. The study identifies some of the processes (or lack thereof) and institutions that contributed to the acceptance of a revisionist history of late Communism. The paper concludes with an examination of the consequences this revision of history might have for the public consciousness and for future generations.

Cuvinte cheie: Gheorghe Ursu, Curtea Supremă, Revoluția Româna, dezinformare, mistificare, revizionism, cadrele Securității.

Cristi Danileț, Dezbaterile în Dosarul Ursu: de la libertatea de exprimare la afectarea independenței justiției

Rezumat: Studiul analizează adecvarea Comunicatului prin care Consiliul Superior al Magistraturii a apărat decizia judecătorilor ÎCCJ privitoare la torționarii lui Gheorghe Ursu în fața valului de critici cu care aceasta a fost întâmpinată. Am arătat că măsura în care o dezbatere publică poate fi împiedicată pe motiv că ar înfrânge independența justiției este greu de apreciat. Dată fiind sensibilitatea subiectului, standardele care definesc aceste limite sunt descrise în instrumente internaționale. Fără a fi cunoscute în mod suficient, acestea au fost ignorate de către Consiliul Superior al Magistraturii care preferă să atragă atenția presei, politicienilor și societății civile că nu au voie să dezbată o hotărâre judecătorească definitivă pe un subiect extrem de provocator pentru public - metodele folosite de securitatea comunistă împotriva dezidenților. Critica hotărârilor judecătorești, combaterea argumentelor judecătorilor, dezbaterea în spațiul public a proceselor și actelor de judecată sunt instrumentele fundamentale ale democraței. Când sunt blocate pluralismul de idei, dezbaterile cu privire la neregulile și posibilele abuzuri ale celor trei ramuri de guvernământ,  acestea sunt exact opusul democrației. Or, în privința justiției, lipsa responsabilității este începutul magistrocrației.

Cuvinte cheie: Gheorghe Ursu, independența justiției, libertatea de exprimare, responsabilitate, magistrocrație, Consiliul Superior al Magistraturii.

Gabriel Andreescu, Cazul Silviu Rogobete. Despre dreptul la reputație în practica Colegiului CNSAS

Rezumat: Studiul analizează „cazul Silviu Rogobete” drept un exemplu „semiascuns” de atingere a dreptului la reputație. Am descris caracterul ofensator al limbajului folosit de adeverința Colegiului CNSAS care a stabilit că diplomatului (atunci) „nu i se poate atribui calitatea de lucrător/colaborator al Securității”. Am făcut o trecere în revistă de situații în care deconspirarea agenților și a colaboratorilor poliției politice după căderea regimurilor comuniste a afectat pe nedrept reputația unor personalități. Am urmărit câteva cazuri de acest gen care au generat plângeri la CEDO. Am pus în discuție credibilitatea deciziilor Colegiului CNSAS, pe o lungă perioadă de timp, cu privire la colaborarea ori necolaborarea cu Securitatea a unor persoane supuse verificărilor. Am comentat specificul „cazului Silviu Rogobete” și pe marginea lui, responsabilitățile Colegiului CNSAS față de respectarea dreptului la reputație al persoanelor verificate. Am argumentat nevoia de a completa legislația desconspirării și accesul la propriul dosar pentru mai multă protecție a reputației, componentă a dreptului la viața privată și de familie (art. 8 al Convenției europene a drepturilor omului).

Cuvinte cheie: dreptul la reputație, deconspirare, colaborarea cu Securitatea, poliție politică, Colegiul CNSAS, Silviu Rogobete.

Előd Kincses, Autonomia teritorială, „pericolul” care a condus la retragerea Ordinului Național ”Steaua României” acordat lui László Tőkés

Rezumat: Articolul citează un fragment din memoriile lui Károly Király, care redă amănuntul necunoscut opiniei publice, că în proiectul inițial de program al Frontului Salvării Naționale a figurat și cerința autonomiei teritoriale. În urma prezentării argumentelor pro și contra, la ședința de definitivare a textului, la începutul lunii ianuarie 1990, a fost omis subiectul autonomiei teritoriale. Ulterior, susținerea autonomiei teritoriale a atras după sine oprobiul public. Exemplul cel mai grăitor este retragerea decorației lui László Tőkés de către Președintele României, Klaus Iohannis, pentru prelegerea de susținere a autonomiei teritoriale la Universitatea de vară de la Tușnad din 27 iulie 2013, calificată drept „faptă dezonorantă”.

Am arătat că nu se poate legal conchide că prin declaraţia de susținere a autonomiei teritoriale de la Universitatea de vară din Tuşnad, László Tőkés a săvârşit o faptă nedemnă. Un argument este și faptul că Președintele Traian Băsescu cunoștea poziția dlui. Tőkés atunci când a emis decretul prezidenţial de decorare a lui “în semn de mare apreciere a curajului şi demnităţii de care a dat dovadă, declanşând, prin exemplul personal, revolta istorică a poporului român împotriva dictaturii comuniste”. Retrăgând Ordinul Național ”Steaua României” preşedintele în exerciţiu a încălcat şi prevederile art. 1, alin. 3 din Constituţie, referitoare la respectarea „idealurilor Revoluţiei din decembrie 1989”.

Cuvinte cheie: László Tőkés, Președintele Klaus Iohannis, Ordinul Național ”Steaua României”, retragerea decorației, faptă dezonorantă.