Rezumat Nr 3, 2019

 

Rodoljub Etinski, Bojan Boźović, Rolul Marjei de Apreciere în Jurisprudenţa CEDO

Abstract: CEDO a consultat deobicei surse variate, inclusiv textul Convenţiei, tratatele internaţionale, practica comparativă a Statelor şi jurisprudenţa pentru a aduna informaţia necesară pentru a răspunde întrebărilor ridicate de părţi. Din diverse motive, s-a întâmplat uneori ca CEDO să nu poată găsi suficientă informaţie specifică care să-i permită să răspundă întrebărilor. Prevederile Convenţiei sunt foarte generale şi abstracte şi nu discută probleme specifice. Tema poate să nu fie obiectul unui tratat internaţional sau al unui alt act internaţional. Practica comparativă a Statului poate să nu fie convergentă în această privinţă. Jurisprudenţa Curţii poate să nu existe. În astfel de situaţii Curtea are două opţiuni. Poate lăsa tema la discreţia Părţilor Contractante care la rândul lor pot da răspunsuri diferite. Sau, Curtea poate creea un precedent şi să dea un răspuns. O situaţie în care Curtea nu poate găsi răspunsul în surse interpretative va duce astfel sau la marja de apreciere sau la activism judiciar. Curtea a optat în general pentru o combinaţie între marja de apreciere şi creativitate în interpretare.

Cuvinte cheie: interpretare, drepturile omului, marjă de apreciere

 

Elena Lazăr, Impactul inteligenţei artificiale asupra relaţiilor de muncă în lumina jurisprudenţei CEDO

Abstract: Astăzi, odată cu dezvoltarea rapidă a tehnologiei, relațiile de muncă sunt afectate din ce în ce mai mult de IA. Ceea ce este și mai interesant în legătură cu acest subiect este faptul că nu există o protecție directă a relațiilor de muncă consacrată pe terenul Convenției Europene a Drepturilor Omului și în plus nu există nicio dispoziție privind IA printre articolele sale. Studiul de față își propune astfel să analizeze ce drepturi legate de relațiile de muncă și în ce măsură acestea sunt afectate de noile tehnologii în dezvoltare.

Cuvinte cheie: muncă, inteligență artificială, tehnologie, discriminare

 

Cristian Nuică, Probleme juridice în procedura de reglementare privind „discriminarea legislativă” provenite din diferenţele de jurisprudenţă

Abstract: În acest studiu analizez maniera de interpretare și aplicare a normelor juridice privitoare la procedura de soluționare a „discriminărilor legislative”. Am arătat că există o practică neunitară și contradictorie a instanțelor în tratarea competențelor CNCD referitoare la soluționarea cazurilor de discriminare rezultate din legi. Am argumentat că CNCD este abilitat material să analizeze un memoriu al cărui obiect îl constituie „discriminarea legislativă”, dar în afara cadrului administrativ-jurisdicţional, În măsura în care se confirmă încălcarea principiului nediscriminării, CNCD urmează să emită un punct de vedere anexat care să conțină recomandări fără forţă juridică obligatorie. Am susținut, în final, luarea în considerare a promovării unui Recurs în interesul legii care să vizeze caracterul unitar al interpretării, de către instanțele competente, a dispozițiilor art. 20 al O.G. nr. 137/2000.

Cuvinte cheie: Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, jurisprudenţă, discriminare creată de legislaţie

 

Gabriel Andreescu, Cum pot fi compromise studiile despre Holocaust. O analiză a volumului Holocaust Public Memory in Poscommunist Romania, publicată la Indiana University Press, Bloomington, 2018

Abstract: Studiul constituie o analiză critică a volumului Holocaust Public Memory in Poscommunist Romania, Indiana University Press. Am arătat că autorii care au contribuit la acest volum (cu o excepție) angajați sau colaboratori ai Institutului „Elie Wiesel” folosesc o abordare etnicizată și ideologizată a memoriei Holocaustului, pusă în opoziție cu memoria crimelor comuniste. Ei fac abstracție de problematica și relevanța „genocidului politic” și de substanțiala literatură pe acest subiect. Am explicat de ce apelul unei părți a elitei intelectuale românești de a se da crimelor comuniste o atenție „simetrică” cu cea oferită crimelor naziste nu exprimă o „gândire provincială”, cum sugerează volumul. Am dat exemple care arată că această abordare a devenit doctrina organismelor europene. În ultima secțiune a studiului mă refer la atacurile la persoană a doi colaboratori ai volumului publicat la Indiana University Press. Clarificând că acuzațiile aduse de cei doi, Alexandru Florian și Michael Shafir, sunt pur calomnioase, am atenționat că găzduirea acestor atacuri contrare deontologiei profesionale și lipsite de fair play compromite editura.

Cuvinte cheie: Holocaust, communist crime, public memory, political genocide, poscommunist Romania, Indiana University Press, Alexandru Florian, Michael Shafir

 

Emil Moise, Lungul drum în lupta pentru dreptul copiilor la libertatea de gândire, de conștiință și de religie: piedici, presiuni, pași înainte

Abstract: Din toate elementele de prozelitism religios (uneori radical) prezente în școlile publice din România: afișarea simbolurilor religioase în sălile de clasă, amenajarea unor săli de clasă ca paraclise în care se oficiază servicii religioase, construirea de lăcașe de cult în incinta școlilor, oficierea de slujbe și servicii religioase în marea majoritate a școlilor în timpul programului școlar (inclusiv împărtășirea copiilor în timpul orelor alocat materiilor obligatorii, adesea fără acordul părinților și niciodată cu acordul copiilor), în studiul de față mă refer la oficierea de slujbe și la servicii religioase în școlile publice din România, în timpul programului obligatoriu. Studiul acoperă eforturile civice făcute pentru conștientizarea acestei situații ilegale pe o perioadă de 15 ani, 2004-2019. El pune în evidență complicitatea funcționarilor publici și a demnitarilor din sistemul public de educație -- de la directori de școli la miniștri ai Educației – cu demersurile Bisericii Ortodoxe Române contrare drepturilor fundamentale ale copiilor.

Am arătat că autoritățile publice din educație nu respectă drepturile fundamentale ale copiilor înscriși în sistemul public de educație și nu urmăresc interesul superior al copiilor deși au această obligație în virtutea atribuțiilor constituționale și legislative.

Cuvinte cheie: drepturile copiilor, interesul superior al copilului, slujbe religioase, servicii religioase, educație religioasă, Biserica Ortodoxă Română