Va propunem...

2020 Nr 2

Adrian SZELMENCZI

 Minoritatea maghiară în inițiativele legislative din Parlamentul României.  Studii de caz din perioada 2012 - 2020

Introducere

În articolul de față voi face o prezentare succintă a inițiativelor legislative pe care leam identificat ca fiind în legătură directă sau indirectă cu drepturile minorităților naționale sau cu relația dintre minorități și majoritate. Accentul cade în special pe minoritatea maghiară care, conform datelor empirice adunate, s-a dovedit a fi o preocupare și o țintă a unora dintre membrii Parlamentului României în ultimele două legislaturi.

În analiza inițiativelor legislative am urmărit principalele aspecte care țin de procesul legislativ, de la depunere până la votul final în Parlamentul României, respectiv, dacă e cazul, până la promulgare: expunerea de motive a inițiatorului legii, avizul Consiliului Legislativ, punctul de vedere al Guvernului României și rezultatul votului în camera decizională. Acolo unde a fost cazul, am menționat și avizul Consiliului Economic și Social. De asemenea, dacă am avut la dispoziție date detaliate cu privire la votul parlamentarilor, am menționat și structura votului în camera decizională.

Desigur, având în vedere faptul că legile sunt obiect de reglementare a unor aspecte cu caracter general, faptul că minoritatea maghiară era principala țintă a legii nu ieșea neapărat direct în evidență din textul propunerii legislative. Însă, de foarte multe ori, intenția inițiatorului este menționată explicit în expunerea de motive. Am constatat că din cele 13 proiecte de lege analizate, în 10 dintre acestea, minoritatea maghiară este menționată ca țintă directă a unor reglementări care se doreau a fi mai restrictive decât cele aflate în vigoare sau care adăugau restricții nelegiferate până în prezent. De exemplu, un proiect de lege care viza desființarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării menționa în expunerea de motive faptul că această instituție s-ar afla sub controlul Uniunii Democrate Maghiare din România, care ar fi transformat-o într-un instrument menit „a le băga pumnul în gură românilor” (Pl-x nr. 366/2016 - Propunere legislativă pentru abrogarea Legii nr.48/2002). În alte situații, deși minoritatea maghiară nu este menționată explicit, unele proiecte de lege vizează interzicerea simbolurilor naționale ale acesteia, inclusiv pe proprietățile private, cum este cazul inițiativei de modificare a Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice, prin care inițiatorii au dorit completarea acesteia în așa fel încât arborarea drapelului secuiesc ar fi devenit interzisă în România, inclusiv pe proprietății private.

Consiliul Legislativ a avizat favorabil un număr semnificativ de proiecte de lege (7 din 13 identificate), în timp ce Guvernul României nu și-a afirmat susținerea decât pentru o singură inițiativă legislativă.

În ultima parte a articolului, pentru comparație, am introdus în această analiză două proiecte de lege care erau în favoarea minorităților naționale, dintre care una a fost adoptată (după ce a trecut inclusiv prin filtrul Curții Constituționale), în timp ce ultima, cea care prevedea declararea zilei de 15 martie ca zi a comunității maghiare, a fost respinsă definitiv de către Camera Deputaților.

Legea adoptată de Parlamentul României viza completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și a art.41 din Legea asistenței sociale nr.292/2011, în vederea asigurării folosirii limbii materne de către cetățenii aparținând minorităților naționale în anumite condiții. Acest act normativ a avut un traseu interesant, întrucât deși a trecut cu majoritate covârșitoare (263 de voturi în favoarea ei și nici unul împotrivă), se poate presupune existența unei erori, în condițiile în care, la câteva zile după votul final în Camera Deputaților, 124 de deputați, în mare parte dintre cei care au votat în favoarea legii, a contestat legea la Curtea Constituțională a României. Demn de menționat este și faptul că nici Guvernul și nici Consiliul Economic și Social nu au susținut această inițiativă legislativă.

1. Inițiative legislative naționaliste și anti-maghiare în Parlamentul României

Pl-x nr. 152/2015 - Propunere legislativă privind interzicerea autonomiei teritoriale și a oricărei forme de secesionism

Inițiator: Bogdan Diaconu, la vremea respectivă, deputat PSD

Stadiu propunere legislativă: Respinsă definitiv în anul 2016

Expunere de motive

Proiectul de lege are ca obiectiv „pregătirea statului român” printr-un instrument legislativ adecvat în fața provocărilor la adresa suveranității naționale și a integrității sale teritoriale într-un context geopolitic extrem de tensionat”. Inițiatorul consideră că România se confruntă cu „o presiune extraordinară” pentru „a renunța la caracterul să național și unitar și a ceda din prerogativele sale privind teritoriul național”. Totodată, prin expunerea de motive este identificat ca risc faptul că se desfășoară o „susținută activitate politică dar și așa zis civică (sic!), în vederea obținerii unei forme de autonomie teritorială și de secesionism, lucru care pune în pericol existența statului român”. În opinia inițiatorului, această lege este necesară pentru asigurarea unui instrument prin care să se poată „contracara distrugerea statului român din interior”.

Rezumatul legii

Proiectul de lege prevede faptul că „este interzis orice demers sub formă de mitinguri, manifestații publice, dezbateri, inițiative politice sau civice prin care este susținută autonomia teritorială sau orice fel de secesionism”. De asemenea, este interzisă „afișarea de steaguri, simboluri, însemne, pancarte, bannere sau afișe” prin care „este susținută autonomia teritorială sau orice fel de secesionism”. Sancțiunile constau în închisoare de la 1 la 5 ani pentru persoanele fizice și desființarea persoanelor juridice (civice, politice, comerciale sau de altă natură) găsite vinovate.

Avizul Consiliului Legislativ: Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, a avut câteva obiecții și sugestii de reformulare a unor aspecte prevăzute de aceasta.

Punctul de vedere al Guvernului: Guvernul României, în punctele de vedere trimise în 8.05.2015 și în 24.06.2016 a arătat că nu susține această inițiativă legislativă.

Rezultatul votului:

Senatul României a respins propunerea legislativă în data de 25.02.2015.

Camera Deputaților a respins propunerea legislativă în unanimitate (276 de voturi) în data de 21.12.2017.

 

Pl-x nr. 316/2015 - Propunere legislativă pentru completarea Legii educației naționale nr.1/2011

Inițiatori: 9 deputați și senatori (3 deputați neafiliați, 1 deputat PNL și 4 deputați PC-PLR)

Stadiu propunere legislativă: Respinsă definitiv de Senat

Expunere de motive

Inițiativa legislativă vizează modificarea legii educației naționale prin includerea în curricula școlară a disciplinei „Educație patriotică”. Conform inițiatorilor „sentimentul patriotic în România se află azi în impas”, fapt care este cauzat de condițiile de trai, dar și de „influențele masive din culturile occidentale”. Aceștia consideră că „cultura, limba și valorile românești trebuie promovate pentru a ne asigura un viitor mult mai bun”. Pe cale de consecință, legea își propune identificarea unei metode prin intermediul căreia „să le inspirăm copiilor noștri dragostea de țară”. Disciplina care ar urma să fie introdusă în programa școlară va avea o latură teoretică și practică, unde latura teoretică vizează aspecte „precum cunoașterea elementelor de identitate națională: semnificația sărbătorilor naționale, accesul la istorie, în special la istoria locală […], recunoașterea tradițiilor și obiceiurilor locale și naționale, dar și educația militară, prin care elevii vor învăța care sunt obligațiile cetățenilor referitoare la apărarea statului…”

Rezumatul proiectului de lege

Proiectul de lege își propune să includă componenta „Educație patriotică” în cadrul disciplinei „Educație civică”. Latura patriotică va avea la bază cunoașterea elementelor de identitate națională menționate în expunerea de motive. Latura practică va consta în „cunoașterea obligațiilor cetățenilor referitoare la apărarea statului, a modalității de acțiune și a comportamentului în situații de criză, precum și a structurii și a instituțiilor cu atribuții în domeniul apărării și securității naționale”.

Avizul Consiliului Legislativ: Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu câteva sugestii și observații.

Avizul Consiliului Economic și Social: Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil proiectul de lege, invocând mai multe aspecte cu privire la planurile-cadru de învățământ.

Punctul de vedere al Guvernului: -

Rezultatul votului: Camera Deputaților a respins legea în data de 29.04.2015 cu 258 de voturi pentru respingere, 6 contra și 6 abțineri.

Senatul a respins legea la 29.06.2015.

 

Pl-x nr. 366/2016 - Propunere legislativă pentru abrogarea Legii nr.48/2002 [pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 137/2000 privind prevenirea și sancționarea tuturor formelor de discriminare]

Inițiator: Bogdan Diaconu, deputat neafiliat

Stadiu proiectului legislativ: Respinsă definitiv de Senat

Expunerea de motive

Propunerea legislativă vizează desființarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, instituție care, în opinia inițiatorului, „a făcut dovada în decursul anilor că funcționează ca o instituție anti-românească și anti-națională, fiind doar un instrument în mâna UDMR și a altor grupuri de interese de a anula valorile românești, valorile tradiționale creștine și drepturile românilor în propria lor țară”. În continuare, deputatul incriminează CNCD pentru că, susține acesta, s-a remarcat prin amendarea tuturor românilor care au luat atitudine împotriva extremismului maghiar, devenind inclusiv apărător al teroriștilor HVIM de la Târgu Secuiesc”.

Deputatul inițiator mai susține că, de la înființare CNNCD s-a aflat permanent sub controlul UDMR și că ar respinge pe bandă rulantă „sesizările referitoare la discriminarea românilor în propria lor țară”. De asemenea, instituția are rolul „de a le băga pumnul în gură românilor care își cer drepturile sau care au curajul să se exprime public împotriva valorilor românești, împotriva anulării de facto a caracterului național și unitar al statului român și împotriva anulării statului de limbă oficială al limbii române”.

Rezumatul legii

Legea are un singur articol: „Prin prezenta lege, se abrogă Legea nr. 48/2002, cu modificările și completările ulterioare”.

Avizul Consiliului Legislativ: Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă, invocând atât considerent tehnice (legea are un caracter organic și nu este corelată cu alte documente legislative românești), cât și considerente de oportunitate, anume că „prin abrogarea acestui act normativ, se creează un vid legislativ în materie, lipsindu-se astfel de protecție juridică, principiul egalității între cetățeni în exercitarea unor drepturi fundamentale” și că, în eventualitate în care legea ar fi aprobată, România nu și-ar mai îndeplini obligațiile de membru al Uniunii Europene.

Punctul de vedere al Guvernului: Guvernul României nu susține aprobarea acestei propuneri legislative invocând faptul că, desființarea Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării „ar avea ca efect lipsa unui organism care să elaboreze și să aplice politicile publice în materia discriminării”.

Rezultate vot: Camera Deputaților a adoptat tacit legea în data de 28.02.2017, ca urmare a depășirii termenului limită de 45 de zile.

Senatul României a respins legea în data de 14.03.2017.

 

Pl-x nr. 140/2015 - Propunere legislativă privind interzicerea steagurilor cu caracter etnic

Inițiator: Bogdan Diaconu, la vremea respectivă, deputat PSD

Stadiu propunere legislativă: Respinsă definitiv în anul 2016

Expunere de motive

Proiectul de lege are ca scop clarificarea legală a controversei „steagurilor etnice”, care naște conflicte în „anumite zone din România din dorința unor reprezentanți ai minorităților etnice de a înlocui drapelul României cu însemne etnice ca formă de contestare a statului național unitar român”.

Proiectul propune interzicerea a ceea ce numește steaguri cu caracter etnic pentru a asigura „reprezentarea corectă a simbolurilor României” precum și pentru „a opri defăimarea, ignorarea sau marginalizarea” acestora. Inițiatorul proiectului de lege afirmă în expunerea de motive că, prin acest tip de interdicție, „lucrurile vor reveni la normal și la norma constituțională în sensul că drapelul României este singurul care trebuie afișat public în cadru oficial”, alături de steagul Uniunii Europene. Necesitatea acestei legi este dată și de faptul că, susține inițiatorul, „afișarea steagurilor etnice conduce la slăbirea autorității statului român și reprezintă o disoluție a acestuia și de negare a Constituției României.

Rezumatul legii

Fără a defini ce înseamnă „steag cu caracter etnic”, legea prevede interzicerea afișării publice a acestui tip de simbol „pe instituțiile publice din România, pe unitățile administrativ-teritoriale de orice fel (sic!) sau cu ocazia evenimentelor și manifestărilor oficiale ale statului român și ale instituțiilor acestuia, precum și pe actele oficiale, pe site-urile instituțiilor publice sau pe orice fel de reprezentare cu caracter oficial”. De asemenea, este interzisă purtarea acestor însemne de către persoanele cu funcții publice, în orice circumstanță.

Faptele care contravin acestor prevederi constituie infracțiuni și se pedepsesc cu amendă penală de 25000 de lei. Constatarea „contravenției” (sic!) și aplicarea sancțiunii se face de către personalul abilitate al ministerului de interne, în urma autosesizării sau sesizării oricărui cetățean român.

Proiectul de lege mai reglementează conținutul steagurilor sau însemnelor oricărei unități administrativ-teritoriale din România, în sensul că acestea trebuie să conțină denumirea „ROMÂNIA” scrisă cu majuscule, de dimensiuni cel puțin egale cu denumirea unității administrativ-teritoriale respective.

Avizul Consiliului Legislativ: Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă motivând faptul că, „nu îndeplinește cerințele necesare de claritate și previzibilitate a normei juridice întrucât nu cuprinde nici o definiție a noțiunii de steag cu caracter etnic”.

Punctul de vedere al Guvernului României: -

Rezultat vot final

Senatul a respins legea în data de 2.03.2015, iar Camera Deputaților în data de 28.12.2016

 

Pl-x nr. 238/2016 - Propunere legislativă privind declararea UDMR drept organizație ilegală, anti-constituțională și anti-statală

Inițiatori: 2 deputați independenți

Stadiu propunere legislative: Respinsă definitiv în anul 2017

Expunerea de motive

Conform expunerii de motive, proiectul de lege avea ca obiect „scoaterea Uniunii Democratice a Maghiarilor din România în afara legii și interzicerea activității sale pe teritoriul statului român”. Propunerea legislativă avea la bază „faptele săvârșite de organizația amintită, știut fiind că aceasta desfășoară de ani buni pe teritoriul statului român activități împotriva unității statului român, a caracterului său unitar național și indivizibil”. De asemenea, un alt motiv invocat în sprijinul aceste legi este că „încă de la înființare, UDMR a deschis un front oficial de combatere a articolului 1, alineatul 1 din Constituție și și-a asumat public rolul de a obține autonomia teritorială pe criterii etnice, ceea ce înseamnă contestarea statului român și un atac nepermis la adresa integrității sale”.

Rezumatul legii

Proiectul de lege prevedea dizolvarea imediată a Uniunii Democrate Maghiare din România, interzicerea simbolurilor ei pe teritoriul României și transferarea patrimoniului formațiunii „într-un fond special la dispoziția Guvernului României pentru a fi folosit în serviciul public al comunității maghiare din România prin organizarea de cursuri de învățare a limbii române pentru toate vârstele în vederea integrării comunității maghiare”. Toate mandatele ale aleșilor la nivel central urmau să fie vacantate și, în plus, persoanele care au fost vreodată alese pe listele UDMR, nu ar mai fi avut dreptul să candideze pentru nici o funcție aleasă în România pe o perioadă de 10 ani.

Rezultat vot final Camera Deputaților: 269 de voturi pentru respingerea legii, 4 voturi împotriva respingerii (1 deputat PSD, 1 deputat PNL și 2 deputați ALDE)

Avizul Consiliului Legislativ: Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă motivând faptul că, printr-o asemenea lege, parlamentul s-ar substitui instanțelor de judecată, în speță „judecătoriei în circumscripția căreia își are sediul” Uniunea Democrată Maghiară din România, încălcându-se astfel principiul separației puterilor în stat.

Punctul de vedere al Guvernului României: Guvernul României, condus la vremea aceea de Dacian Cioloș, prin care se declara împotriva adoptării acestei legi deoarece, „obiectul actului normativ vizează strict o soluție cu caracter individual” și că „soluția legislativă încalcă principiul separației puterilor în stat”.

Rezultat vot: Propunerea a intrat la vot cu propunere de respingere. Astfel, 269 de voturi pentru respingerea legii, 4 voturi împotriva respingerii (1 deputat PSD, 1 deputat PNL și 2 deputați ALDE).

 

Pl-x nr. 46/2015 - Propunere legislativă privind combaterea faptelor, declarațiilor și acțiunilor de leznațiune

Inițiatori: Bogdan Diaconu, deputat independent, ales inițial pe listele Partidului Social Democrat

Stadiu propunere legislative: Respinsă definitiv în anul 2015

Expunerea de motive

Conform expunerii de motive, obiectul legii este interzicerea jignirilor „aduse României, simbolurilor sale și poporului român fără să lezeze în niciun fel criticile firești într-o societate democratică”. Inițiatorul legii consideră că „într-o perioadă în care s-au înmulțit atacurile și ofensele de tot felul aduse factorilor constitutivi ai națiunii române, o asemenea lege este necesară pentru a proteja fundamentele înseși ale poporului și statului român”.

Rezumatul proiectului de lege

Prima parte a legii definește faptele de leznațiune, ca fiind „orice faptă, declarație sau acțiune jignitoare sau ofensatoare, la adresa poporului român, a națiunii române sau a României ca entitate statală așa cum este definită de art. 1, alin. 1, art. 3, alin. 1 și art. 13 alin. 1 din Constituție, precum și a simbolurilor României, așa cum sunt definite la art. 12, alin. 2 din Constituție”. Articolele din Constituție vizate de lege prevăd definirea statului român ca „stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil” (art. 1, alin. 1), definește teritoriul României ca „inalienabil” (art.3, alineatul 1), respectiv limba română ca limbă oficială (art. 13, alineatul 1).

Orice faptă de acest tip ar deveni automat infracțiune, iar sancțiunile variază de la amenzi între 2500 și 25000 de lei și închisoare de la 6 luni la 5 ani.

Avizul Consiliului Legislativ: Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă, motivând faptul că acest proiect de lege se încadrează în categoria legilor organice, deci prima Cameră sesizată ar fi trebuit să fie Senatul. Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluției legislative, dar arată că „definiția noțiunii de leznațiune nu îndeplinește cerințele necesare de claritate și previzibilitate a normei juridice”, deoarece „nu rezultă care sunt criteriile care urmează a fi utilizate pentru a califica o acțiune drept jignitoare sau ofensatoare la adresa poporului român sau a națiunii române sau a României și nici cum ar urma să fie acestea diferențiate de manifestările prin care se exprimă critici sau declarații care […] nu reprezintă fapte de leznațiune. În aceste condiții, apreciază Consiliul Legislativ, proiectul de lege nu îndeplinește „exigențele de precizie, claritate și, implicit, previzibilitate” impuse de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului în materia dreptului la un proces echitabil.

Punctul de vedere al Guvernului: Guvernul României, condus la vremea aceea de Victor Ponta, nu a susținut adoptarea acestei inițiative legislative, invocând jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, potrivit căreia, „libertatea de exprimare reprezintă unul dintre fundamentele esențiale ale unei societăți democratice”. De asemenea, Guvernul arată că faptele descrise în inițiative legislativă au fost incriminate în vechiul Cod Penal, prevederi abrogate deoarece „ca urmare a unei evaluări a infracțiunilor care, prin conținutul lor constitutiv, ar putea reprezenta o ingerință a statului în exercitarea libertății de exprimare”.

Rezultat vot: Senatul a respins propunerea legislativă în data de 5.02.2015.

Propunerea legislativă a fost prezentată plenului Camerei Deputaților cu propunere de respingere la data de 13.10.2015. Rezultatul votului este următorul: 259 pentru respingere, 4 contra respingerii și 4 abțineri.

 

Pl-x nr. 683/2013 - Propunere legislativă pentru interzicerea manifestărilor și organizațiilor de tip extremist

 Inițiator: Bogdan Diaconu, deputat PSD

Stadiu propunere legislativă: Respinsă definitiv

Expunere de motive

Propunerea legislativă își propune să oprească „virulența activităților extremiste” care se desfășoară pe teritoriul României. Conform inițiatorului, acestea au început săși facă simțită prezența de mai mulți ani, manifestările de acest tip devenind „adevărate pelerinaje ale personajelor și organizațiilor care luptă deschis împotriva statului național, suveran și independent, unitar și indivizibil”. Necesitatea acestei legi, susține inițiatorul, este dată de faptul că, până în prezent, autoritățile române „au asistat neputincioase la dezvoltarea rapidă și virulentă a mișcărilor și mesajelor anti-statale”, iar România a devenit țintă a manifestărilor anti-românești. De asemenea, un vid legislativ în acest domeniu face posibilă propagarea unor mesaje anti-constituționale chiar pe teritoriul românesc. Rezumatul legii Fără a defini concret ce înseamnă organizații și manifestări „de tip extremist”, primul articol al legii prevede interzicerea oricăror manifestări  care, „prin obiectul, desfășurarea sau mesajele lor aduc atingere directă sau indirectă art. 1, alin. 1 din Constituția României.” Articolul 2 prevede faptul că, în funcție de statutul lor, persoanele cu cetățenie străină care se fac vinovate de asemenea fapte, vor fi declarate persona non-grata sau indezirabile pe termen nelimitat. În sfârșit, prin articolul 3, se prevede interzicerea oricărui partid politic, fundație sau ONG, care „aduc atingere directă sau indirectă art. 1, alin.1 din Constituția României.

Avizul Consiliului Legislativ

Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă, motivând în general aspecte tehnice, mai precis faptul că, o parte dintre prevederi deja există în legislația românească. În acest sens, se arată în aviz faptul că Legea nr. 60/ 1991, a adunărilor publice, interzice deja adunări publice prin care se urmărește  „propagarea ideilor totalitare de natură fascistă, comunistă, rasistă, șovină sau ale oricăror organizații teroristdiversioniste, defăimarea țării și a națiunii, îndemnul la ură națională sau religioasă, incitare la discriminare, la violență publică” etc. În final, Consiliul Legislativ concluzionează că „ipotezele juridice vizate de propunerea legislativă sunt deja reglementate prin alte acte normative, având în vedere jurisprudența în domeniu a Curții Constituționale”.

Punctul de vedere al Guvernului

Guvernul României nu a susținut adoptarea propunerii legislative, susținând de asemenea că „legislațiea națională sancționează acțiunile îndreptate împotriva ordinii constituționale sau a caracterului național, suveran, independent, unitar și indivizibil al statului român”.

Rezultat vot

Senatul României a respins propunerea legislativă în data de 17.12.2013.

Camera Deputaților și-a dat votul final pe propunerea legislativă în data de 3.06.2014, și a respins-o cu 307 voturi pentru 3 contra și 6 abțineri. În favoarea inițiativei legislative au votat un deputat PSD (inițiatorul legii), un deputat PNL și unul neafiliat. S-au abținut 3 reprezentanți ai minorităților naționale, un deputat PNL și unul neafiliat.

 

Pl-x nr. 776/2015 - Propunere legislativă pentru respectarea utilizării limbii române ca limbă oficială a statului român

Inițiator: Bogdan Diaconu, deputat neafiliat

Stadiu propunere legislativă: Respinsă definitiv de către Senatul României

Expunere de motive

Conform inițiatorului, legea își propune să revină la „respectarea Constituției și oprirea demersurilor foarte puternice de promovare a unor alte limbi în detrimentul limbii române, ceea ce are ca efect slăbirea statului Român în anumite zone din România și transformarea populației românești într-o populație tolerată”.

Adoptarea unui asemenea act legislativ este, în opinia inițiatorului, necesară deoarece „reprezentanții minorităților naționale, mai cu seama a celei maghiare, au profitat de legea 215/ 2001 pentru a izgoni limba oficială a statului român din anumite comunități și a transforma zone întregi în fiefuri care parcă aparțin unul stat străin”. Efectul acestor acțiuni este acela că „românii din zonele în care locuiesc și alte minorități” se simt „străini în propria lor țara, iar limba lor [este] amenințată cu dispariția. De asemenea, prin adoptarea acestei legi și prin reintroducerea limbii române în administrația public locală (de unde dispăruse încetul cu încetul ca efect al faptului că anumite zone sunt controlate de politicieni maghiari), statul român și-ar reafirma suveranitatea și statalitatea „în zonele în care românii se simt abandonați și își trăiesc viața ca străini în propria lor țară”.

Rezumatul legii

Proiectul de lege prevede abrogarea tuturor articolelor care reglementează folosirea limbilor minoritare din legea administrației publice locale nr. 215/ 2001. Astfel, legea propusă de inițiator stabilește interdicții cu privire la folosirea în cadru oficial a altor limbi decât limba română, desfășurarea ședințelor consiliilor locale, județene sau oricăror altor întâlniri în altă limbă decât limba română și afișarea denumirilor de instituții publice, localități, străzi și locuri publice în altă limbă decât limba oficială. De asemenea, afișarea anunțurilor de interes public se face numai în limba română, iar comunicările oficiale, site-urile instituțiilor publice și însemnele acestora utilizează în mod obligatoriul numai limba română. O altă interdicție stabilită este cea privind condiționarea angajării unui „funcționar plătit de la buget de către statul român în funcție de cunoașterea unei limbi a minorităților”. Prin articolul 7 al legii, se stabilește că „angajații, aleșii, demnitarii sau funcționarii statului român care încalcă prevederile prezentei legi își vor pierde mandatul și/ sau funcția și/ sau locul de muncă în cadrul instituțiilor statului român unde sunt încadrați fără posibilitatea de reangajare sau de realegere într-o instituție a statului român”. Constatarea încălcării legii se poate face la sesizarea oricărui cetățean român.

Avizul Consiliului Legislativ

Consiliul Legislativ a avizat negativ propunerea legislativă, arătând că încalcă Constituția României, care la art. 120, alin. (2) prevede „asigurarea folosirii, în scris și oral a respective limbi a minorității naționale, în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii aparținând unei minorități naționale au o pondere semnificativă”. De asemenea, Consiliul Legislativ atrage atenția aasupra faptului că interdicția aplicată folosirii limbilor minorităților naționale în relație cu autoritățile administrației publice locale sau a serviciilor deconcentrate, afișării inscripțiilor de interes public (denumirea instituțiilor, a localităților sau a străzilor) și în limbile minoritare sau a interdicția aducerii la cunoștință publică a actelor administrative „sunt susceptibile a fi considerate ca încălcând normele constituționale incidente, dar și angajamentelor asumate la nivel internațional”.

Punctul de vedere al Guvernului: -

Rezultat vot: Proiectul de lege a intrat în votul Camerei Deputaților cu propunere de respingere în data de 22.12.2015, însă nu a fost întrunită majoritatea calificată pentru respingere. În favoarea respingerii au votat 175 de deputați, în timp ce împotriva respingerii (deci, pentru adoptarea legii) au votat 8 deputați (3 deputați PNL, printre care și actualul premier Ludovic Orban, 3 deputați ALDE și doi neafiliați).

La data de 17.02.2016, s-a depășit termenul de 45 de zile pentru adoptarea proiectului, deci a fost adoptat tacit de Camera Deputaților.

La data de 8.06.2016, proiectul de lege a fost respins definitiv de Senatul României.

 

Pl-x nr. 790/2015 - Propunere legislativă privind declararea Zilei de 4 Iunie Ziua Trianonului și a luptei împotriva asupririi maghiare

Inițiator: Bogdan Diaconu, deputat neafiliat

Stadiu propunere legislativă: Respinsă definitiv

Expunere de motive

Conform inițiatorului, proiectul de lege are în vedere rememorarea momentului istoric Tratatul de la Trianon ca un eveniment de importanță națională pentru istoria României. În data de 4 iunie 1920, puterile învingătoare din primul război mondial semnau tratatul de pace cu Ungaria, stat care în urma acestuia a pierdut două treimi din teritoriu și o treime din populația de etnie maghiară. În urma acestui tratat erau consfințite actualele frontiere de vest ale României, iar Transilvania revenea de drept acesteia.

Deputatul care a inițiat legea consideră că importanța tratatului este dată și de contextul în care în urma tratatului Ungaria a fost obligată „să renunțe la asuprirea altor popoare”, iar o asemenea lege „ar pune capăt pretențiilor expansioniste ale politicii de la Budapesta”.

Nu în ultimul rând, proiectul de lege desemnează 4 iunie și ca zi de luptă împotriva asupririi maghiare pentru că, susține inițiatorul, este necesară „dezgroparea adevărului istoric că românii din Transilvania au fost supuși vreme de mai multe secole unei dominații străine aberante, odioase și criminale care dorea exterminarea românilor”.

Rezumatul legii

Legea consfințește ziua de 4 iunie ca ziua Trianonului și a luptei împotriva asupririi maghiare, iar aceasta urmează să fie sărbătorită printr-o ședință festivă comună a celor două camere ale Parlamentului prin care vor fi rememorate „suferințele românilor din Transilvania în perioada asupririi maghiare atât în perioada pre-Trianon cât și din perioada celui de-al doilea război mondial”. Articolul 5 prevede faptul că, „orice manifestare publică, mediatică sau culturală de orice tip de contestare a Tratatului de la Trianon este interzisă sub sancțiunea pedepsei cu închisoarea de la 1 la 5 ani. Aceeași pedeapsă este prevăzută și pentru „arborarea însemnelor de doliu și/ sau transmiterea de mesaje negative la adresa Tratatului de la Trianon”, dar și „contestarea istoriei asupririi maghiare asupra românilor din Transilvania” (art. 6 și 7).

Avizul Consiliului Legislativ

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu câteva observații și propuneri, în special legate de tehnica legislativă. În ceea ce privește substanța legii, Consiliul Legislativ consideră inoportună  asocierea sărbătoririi acestui eveniment istoric cu „lupta împotriva asupririi maghiare”.

Punctul de vedere al Guvernului

În punctul de vedere al Guvernului României se atrage atenția asupra unor prevederi ale legii care ar putea intra în contradicție cu jurisprudența CEDO în ceea ce privește libertatea de exprimare, însă menționează faptul că „parlamentul va decide” cu privire la adoptarea acestui proiect de lege.

Rezultat vot

Senatul României, în calitate de primă cameră sesizată, a respins proiectul de lege în 2.11.2015.

Camera Deputaților, cameră decizională a respins proiectul cu 281 de voturi pentru respingere, 4 contra și 6 abțineri.

 

Pl-x nr. 588/2015 - Propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii 504/2002 a audiovizualului

Inițiator: Daniel Oajdea, deputat neafiliat

Stadiu propunere legislativă: respinsă definitiv

Expunere de motive

Proiectul de lege vizează impunerea obligativității ca toate posturile înființate în România, după legislația română, să nu poate emite programe fără subtitrare în limba română. Inițiatorul legii menționează explicit în expunerea de motive că ținta propunerii legislative sunt posturile de televiziune care transmit doar în limba maghiară. Conform acestuia, Consiliul Național al Audiovizualului nu poate monitoriza conținutul emis de către aceste posturi deoarece nu are suficienți angajați care să cunoască limba maghiară. Conform deputatului, din aceste motive, există riscul ca prin aceste televiziuni să fie promovate „diverse interese etnice, politice, religioase, economice sau financiare, contrare interesului național al României”. De asemenea, se pot promova „valori culturale anti-europene, anti-românești mergând până la promovarea unei autonomii teritoriale pe criterii etnice”. Deși inițiatorul legii consideră că minoritățile naționale au dreptul să transmită mesaje în limba lor maternă, acesta afirmă că legea este necesară pentru ca și „populația vorbitoare de limba română să poată înțelege aceste emisiuni create și transmise pe teritoriul României”.

Rezumatul legii

Legea modifică Legea audiovizualului nr. 504/ 2002, completând-o cu prevederi care impun obligativitatea ca toți furnizorii de servicii audio-vizuale să asigure subtitrarea în limba română a emisiunilor pe care le produc. De asemenea, proiectul de lege obligă furnizorii de servicii media audio-vizuale să nu difuzeze materiale sau emisiuni în care sunt promovate „valori culturale anti-europene, anti-românești, mesaje care instigă la ură națională, rasială sau religioase, șovinism, separatism sau nerespectarea valorilor fundamentale ale statului român”.

În sfârșit, prin intermediul legii, Consiliul Național al Audiovizualului este obligat să retragă licența audiovizuală dacă un furnizor săvârșește repetat fapte ca „promovarea unor valori anti-europene și anti-românești, instigarea la șovinism, separatism sau nerespectarea prevederilor fundamentale ale statului român”.

Avizul Consiliului Legislativ

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu câteva observații și propuneri.

Punctul de vedere al Guvernului: -

Rezultat vot

Camera Deputaților, în calitate de primă cameră sesizată, a respins legea în data de 4.11.2015, cu 273 de voturi pentru respingere, 1 vot contra și o abținere.

Senatul, în calitatea de cameră decizională, a respins propunerea legislativă în data de 7.03.2016.

 

Pl-x nr. 65/2016 - Propunere legislativă pentru modificarea Legii 500/2004 privind folosirea limbii române în locuri, relații și instituții publice

Inițiator: Daniel Oajdea, deputat neafiliat

Stadiu propunere legislativă: respinsă definitiv

Expunere de motive:

Propunerea legislativă are ca scop modificarea legii nr. 500/ 2004 în sensul eliminării lit. f și g ale articolului 5 al acesteia. Articolul respectiv prevede că nu fac obiectul legii (care prevede, printre altele, obligativitatea traducerii în limba română a oricărui text scris sau vorbit într-o limbă străină) „emisiunile de televiziune transmise, în direct, în limbile minorităților naționale” (lit. f) și „emisiunile având caracter religios, etnografic și de divertisment ale posturilor locale și regionale de televiziune în limbile minorităților naționale” (lit. g.) Expunerea de motive este identică cu cea a inițiativei pentru modificarea şi completarea Legii 504/2002 a audiovizualului, descrisă în paragraful anterior.

Rezumatul legii

Propunerea legislativă prevede eliminarea unor excepții de la legea nr. 500/ 2004, așa cum au fost descrise în paragraful anterior.

Avizul Consiliului Legislativ

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă cu observații și propuneri.

Punctul de vedere al Guvernului

Guvernul României nu a susținut această propunere legislativă.

Rezultat vot

Senatul României, ca primă cameră sesizată, a respins proiectul de lege în data de 1.03.2016.

Camera Deputaților, în calitate de cameră decizională, a respins definitiv proiectul de lege în data de 21.03.2017. 270 de deputați au votat pentru respingerea proiectului, 2 împotriva respingerii, iar un deputat s-a abținut.

 

PL-x nr. 270/2014 - Proiect de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.75/1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice

Inițiatori: 30 de deputați și senatori ai Partidului Social Democrat

Stadiu propunere legislativă: Respinsă definitiv

Expunere de motive

Inițiatorii legii vorbesc în expunerea de motive despre „datoria de a respecta și prețui simbolurile naționale”, acestea fiind Drapelul (sic!) României, Imnul (sic!) național, sigiliile cu stema României. De asemenea, se vorbește și despre faptul că este esențială insuflarea copiilor și tinerilor sentimentul de respect pentru „aceste valori fundamentale (sic!)”

Rezumatul legii

Inițiativa legislativă modifică și completează Legea nr. 75/ 1994 privind arborarea drapelului României, intonarea imnului național și folosirea sigiliilor cu stema României de către autoritățile și instituțiile publice în sensul introducerii unor noi interdicții. Astfel, prin aprobarea acestei inițiative legislative, ar fi interzise: (1) arborarea „însemnelor (drapel și stemă) ale statelor care nu mai există, precum și ale unor entități cu pretenții statale, nerecunoscute ca atare de către statul român; (2) arborarea „drapelelor altor state pe domeniul public sau privat al statului ori al unității administrativ teritoriale ori pe proprietatea privată a persoanelor fizice și juridice”. Nerespectarea acestor prevederi ar urma să fie sancționată cu amendă între 30000 și 100000 de lei, aplicabilă inclusiv „conducătorilor persoanelor juridice sau proprietarului imobilului”.

În ceea ce privește obligațiile de intonare a imnului național, acesta devine obligatoriu zilnic, la începutul programului școlar, în învățământul primar.

Avizul Consiliului Legislativ

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu câteva observații și propuneri legate de tehnică legislativă. Pe fondul legii, Consiliul a recomandat definirea sintagmei „entități cu pretenții statale”, deoarece în dreptul internațional public această categorie nu există.

Punctul de vedere al Guvernului

Guvernul României nu a susținut această propunere legislativă deoarece, așa cum se arată în observațiile trimise parlamentului, prevederile acesteia sunt redundante, multe dintre ele făcând deja obiectul unor alte reglementări aflate în vigoare.

Rezultat vot

Senatul României, ca primă cameră sesizată, a aprobat proiectul de lege în data de 27.05.2014.

Camera Deputaților a respins definitiv proiectul în data de 15.06.2016.

 

PL-x nr. 521/2019 - Proiect de Lege pentru declararea zilei de 4 iunie Ziua Tratatului de la Trianon

Inițiator: Titus Corlățean și Șerban Nicolae, senatori PSD

Stadiu propunere legislativă: aprobată de Camera Deputaților, contestată de președintele României la Curtea Constituțională

Expunere de motive

Inițiatorii legii arată în expunerea de motive că este necesară adoptarea unei legi prin care să fie sărbătorit Tratatul de la Trianon deoarece a însemnat „consfințirea juridică a revenirii României la Patria Mamă” și „confirmarea drepturilor civile și politice ale românilor” din Transilvania. Această lege ar fi de natură să contracareze „o serie de încercări de a impune o viziune distorsionată în ceea ce privește semnificația” acestui document istoric.

Rezumatul legii

Legea are în total 3 articole prin care se statuează faptul că ziua de 4 iunie este declarată „Ziua Tratatului de la Trianon” și că autoritățile administrației publice centrale sau locale pot organiza sau sprijini organizarea unor manifestări „cultural-educative și științifice consacrate conștientizării semnificației și importanței Tratatului de la Trianon”. Articolul 3 prevede faptul că Societatea Română de Radiodifuziune și Televiziunea Română vor include în programele lor emisiuni ori aspecte dedicate acestei zile.

Avizul Consiliului Legislativ

Consiliul Legislativ a avizat favorabil propunerea legislativă, cu observații și propuneri, în special cu privire la aspecte de tehnică legislativă.

Punctul de vedere al Guvernului

Guvernul României a susținut aprobarea acestei inițiative legislative, cu observații cu privire la impactul bugetar. Avizul Consiliului Economic și Social Consiliul Economic și Social a avizat favorabil propunerea legislativă.

Rezultat vot

Senatul României, în calitate de primă cameră sesizată, a aprobat tacit proiectul de lege, ca urmare a expirării termenului pentru dezbateri.

Camera Deputaților a adoptat proiectul de lege în data de 13 mai 2005, cu 235 de voturi pentru, 21 de voturi contra și 25 de abțineri.

Sesizarea de neconstituționalitate

La data de 05.06.2020, președintele României a formulat o sesizare de neconstituționalitate cu privire la această lege. Principalele obiecții ale președintelui României se referă la faptul că legea are „un caracter pur declarativ, deoarece [prevederile ei] nu sunt determinate de nevoia de reglementare a unui anumit domeniu de relații sociale și de specificul acestuia, ci sunt, mai degrabă, generate de dorința, de a prestabili, fără echivoc și într-un singur caz, declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon”. De aceea, în sesizare se arată că „esența unei legi, ca act juridic al Parlamentului, este însuși caracterul normativ al acesteia, iar nu unul eminamente declarativ, lipsit de efecte juridice”. Astfel, sfera de reglementare a legii ar fi „de esența unei simple declarații a Parlamentului, a unui anunț, fără caracter normativ”.

Un alt aspect sesizat este cu privire la obligația Societății Române de Televiziune și a Societății Române de Radiodifuziune de a include în programele lor „emisiuni ori aspecte de la manifestările acestei zile”. Președintele României apreciază că această reglementare reprezintă o modificare implicită a „dispozițiilor Legii nr. 41/1994 privind organizarea și funcționarea Societății Române de Radiodifuziune și Societății Române de Televiziune, lege cu caracter organic și, prin urmare, această intervenție legislativă ar fi trebuit să se realizeze, de asemenea, printr-o lege cu caracter organic”. De asemenea, în sesizare se afirmă faptul că cele două instituții media sunt înființate ca „servicii publice autonome de interes național, independente editorial”, deci emisiunile pe care le difuzează nu pot fi reglementate prin lege.

 

2. Inițiative legislative în favoarea minorității maghiare

PL-x nr. 73/2017 - Proiect de Lege pentru completarea Legii nr.95/2006 privind reforma în domeniul sănătății, precum și a art.41 din Legea asistenței sociale nr.292/2011

Inițiatori: 13 deputați și un senator UDMR

Stadiu propunere legislativă: Adoptată în data de Camera Deputaților în data 11 aprilie 2017

Expunere de motive:

Conform inițiatorilor legii, pentru o mai bună implementare a prevederilor Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare, document semnat și ratificat de către România, este necesar să fie reglementate aspecte cu privire la serviciile sociale și medicale. În sprijinul inițiativei legislative, deputații UDMR arată că, în conformitate cu Carta, autoritățile române au datoria „să vegheze ca instituțiile sociale, cum ar fi spitalele, căminele de bătrâni, azilurile să ofere posibilitatea de primi și de a îngriji, în propria lor limbă, pe vorbitorii unei limbi regionale sau minoritare, care necesită îngrijiri din motive de sănătate, vârstă” etc.

Rezumatul legii

Această inițiativă este una de modificare a Legii nr. 95/ 2006 și prevede „asigurarea în unitățile sanitare și a personalului de specialitate de asistență medicală sau socială, după caz, cunoscător al limbii minorităților naționale în unitățile administrativ-teritoriale în care cetățenii minorităților naționale fie au o pondere de peste 20% din numărul locuitorilor, fie numărul lor este de cel puțin 5000, cu respectarea celorlalte prevederi din fișa postului”. O altă prevedere vizează angajarea în instituțiile și unitățile de asistență socială de personal cunoscător al limbii minorităților naționale care îndeplinesc condițiile menționate mai devreme.

Avizul Consiliului Legislativ

Consiliul Legislativ a avizat favorabil această inițiativă legislativă, cu observații și propuneri care țin de aspecte formale și de tehnică legislativă.

Punctul de vedere al Guvernului

Guvernul României nu a susținut adoptarea propunerii legislative, invocând faptul că, având în vedere că legea 215/ 2001 a administrației locale prevede deja că instituțiile aflate în subordinea autorităților publice locale au deja obligația de a asigura folosirea limbii materne a minorităților naționale în anumite condiții, această modificare nu este necesară. În ceea ce privește actul medical, Guvernul României consideră că, „având în vedere faptul că informațiile utilizate în domeniul medical, respectiv informațiile privind pacientul (dosarul/ fișa pacientului), informațiile privind medicamentele (prospectul medicamentului) sunt în limba română”, angajarea de personal cunoscător a limbilor minorităților naționale nu este „determinantă în asigurarea asistenței medicale sau a asistenței sociale”. De asemenea, executivul susține că, în cazul transferului pacientului în unități spitalicești din zone în care ponderea cetățenilor aparținând minorităților naționale este sub pragurile prevăzute, acesta trebuie „să se exprime în limba română – limbă oficială a statului român”. Mai mult decât atât, „utilizarea limbii române de către pacientul cetățean român este de natură să-i permită acestuia să comunice cu personalul sanitar în unitățile sanitare la diverse niveluri, ceea ce în anumite situații poate face diferența între viață și moarte” (sic!).

Avizul Consiliului Economic și Social

Consiliul Economic și Social a avizat nefavorabil proiectul de lege, invocând următoarele motive: „legislația actuală nu interzice încadrarea de personal cunoscător al limbii minorităților naționale în unitățile sanitare” și faptul că „încadrările în unitățile sanitare trebuie să aibă la bază criteriul competenței profesionale”.

Rezultat vot

Legea a fost votată cu 263 de voturi pentru și 0 voturi împotrivă.

Sesizarea de neconstituționalitate

În data de 20.04.2017, un grup de 124 de deputați (dat fiind numărul mare al acestora, și faptul că nu a fost înregistrat nici un vot împotriva legii, putem concluziona că cea mai mare pentru dintre aceștia au votat legea împotriva căreia se pronunță) ai Partidului Național Liberal, ai Partidului Mișcarea Populară, respectiv ai Uniunii Salvați România, au depus o sesizare la Curtea Constituțională împotriva legii. Principalele argumente ale contestatarilor au fost următoarele: criteriul alternativ (anume că prevederile legii contestate se aplică și în cazul în care cetățenii aparținând minorităților naționale ating pragul de 5000 de locuitori) este considerat neconstituțional este nesocotit principiul „ponderii semnificate”, statuat în Constituție; se generează „o gravă discriminare” față de ceilalți cetățeni români de alte etnii care nu îndeplinesc pragul numeric de 20% sau de 5000 de locuitori; nu sunt asigurate prin lege sursele de finanțare din care să fie asigurate costurile necesare aplicării acestei legi. Sesizarea a fost respinsă de Curtea Constituțională a României, iar legea a fost adoptată de către președintele României 19 mai 2017.

 

Pl-x nr. 478/2017 - Propunere legislativă privind consacrarea zilei de 15 Martie ca sărbătoare a comunității maghiare din România

Inițiatori: 30 de deputați și senatori UDMR

Stadiu propunere legislativă: Respinsă definitiv

Expunere de motive:

Inițiatorii acestui proiect de lege subliniază importanța momentului 15 martie 1848 în conștiința națională maghiară și, având în vedere că, de obicei, demnitari români adresează mesaje către minoritatea maghiară cu ocazia acestei zile, este necesară legiferarea ei.

Rezumatul legii

Legea prevede că data de 15 martie va deveni sărbătoare a comunității maghiare din România. În acest sens, în localitățile în care trăiesc persoane aparținând minorității maghiare, autoritățile administrației publice locale și județene pot organiza evenimente prin care aceasta să fie marcată. De asemenea, legea impune angajatorilor să acorde, la cerere, o zi liberă persoanelor care doresc să participe la aceste manifestări.

Avizul Consiliului Legislativ

Consiliul Legislativ a avizat favorabil proiectul de lege, cu observații și propuneri.

Punctul de vedere al Guvernului

În punctul de vedere trimis Camerei Deputaților în data de 13 mai 2020, Guvernul României arată că nu susține adoptarea legii.

Rezultat vot

Legea a fost respinsă definitiv de către Camera Deputaților în data de 10 iunie 2020, cu 234 de voturi pentru respingere, 30 contra și 22 de abțineri.

 

Concluzii

Așa cum se poate vedea, majoritatea covârșitoare a acestor proiecte de lege, vădit anti-maghiare și, cu siguranță în contradicție cu litera și spiritul convențiilor și tratatelor internaționale cu privire la drepturile minorităților naționale, au fost respinse cu un număr semnificativ de voturi, arătând faptul că inițiatorii au eșuat în demersul lor de a-i convinge și pe alți membri ai parlamentului să se ralieze demersului lor. Există totuși o excepție notabilă care arată că un proiect poate fi inițial respins cu o largă majoritate pentru ca, ulterior, dacă este transformat într-o altă inițiativă legislativă, să fie aprobat cu un vot covârșitor în favoare. Este vorba despre proiectul de lege privind declararea zilei de 4 iunie ca zi a Tratatului de la Trianon, inițiativă puternic contestată de către reprezentanții minorității maghiare. Acesta a fost în cele din urmă adoptat cu 235 de voturi pentru, deși o inițiativă similară fusese respinsă cu 281 de voturi în urmă cu aproximativ 5 ani. Acest lucru dovedește că, în funcție de contextul politic și social, respectiv în funcție de mesajele care se transmit de la diverse tribune, nu este exclus ca în Parlamentul României să fie adoptate sau modificate legi în defavoarea minorităților naționale sau chiar unele încălcând flagrant drepturile și libertățile fundamentale ale cetățenilor de naționalitate maghiară.